Lumina și Lucia – Rodica Andrievici

Dumnezeu a zis: “Să fie lumină!” Și a fost lumină.

Isus a zis: “Eu sunt Lumina lumii.”

Dumnezeu, care a zis “Să lumineze lumina în întuneric”, ne-a luminat inimile, pentru ca să facem să strălucească lumina cunoștinței slavei lui Dumnezeu pe fața lui Isus Hristos (2 Cor. 4:6).

Isus a zis: “Voi sunteți lumina lumii.” (Matei 5:14)

Mi-e dragă lumina zorilor, a miezului de zi și a amurgului. Cu toate acestea, a fost o vreme când eram prietena întunericului și a nopții. A venit apoi dezastrul insomniilor rebele și al viselor urâte, de groază: eram bolnavă de păcat.

Apoi m-a găsit. Noaptea a devenit lumină, pentru că a inundat-o cu Lumina Sa, când L-am descoperit pe Tatăl ceresc.

Străluceau toate și cânta bucuria în inimă când m-a primit în brațele Sale sigure, bune, calde. Și nu era ca o sclipire acea strălucire, ci era vie, venea dinăuntru și palpita de viață.

Nici nu se poate descrie. Știu doar că veneam spre casă a doua zi și vedeam arborii strălucind, penele păsărilor, florile și iarba, străluceau toate. Inima cânta de bucurie și mulțumire.

Și toate au pornit pentru mine de la un text din Scriptură: 1 Corinteni 1:27-31. Așa m-a găsit, m-a ridicat, m-a spălat și m-a îmbrățișat Tatăl ceresc cu Isus Hristos și Duhul Sfânt.

Apoi, mi i-a scos în cale pe nevăzători și m-a dat lor. Este o deosebită onoare să-i slujesc, să-i cunosc, să-i înțeleg și să-i iubesc.

lucia-1

Lucia Mărgineanu din Blaj, nevăzătoare din naștere, a venit printre noi când începuserăm deja studiile biblice de câțiva ani. În 2003 mergeam spre Șelimbăr să ne întâlnim o săptămână, în jurul cărților 1 și 2 Împărați, cu fratele Beni Fărăgău.

Am luat-o de pe drum în trenul unde eram vreo cinci din Oradea – Petrică și Florica Jurcuț, Nicu Buzle și Viorica Silaghi.

Pe peronul din Blaj nu stă trenul decât 2-3 minute și nu știam dacă

mama Luciei a reușit să urce, așa că așteptam cu sufletul la gură și unii dintre noi îi strigam numele pe geam, pe o parte și cealaltă a trenului.

În anii ce au urmat, aveam să cunosc foarte bine acel peron, cu crăpăturile dintre dale de beton, cu goana după vagonul ce trebuia prins, cu atenție la pașii Luciei pe scări etc.

M-am dus mereu, să o cunosc acasă la ea, să-i cunosc familia, să o aduc la Oradea și de la mine spre munte (de cele mai multe ori la Valea Drăganului) unde ne adunam la studii biblice. Apoi să o conduc din nou acasă.

În sfârșit a apărut Nicu Buzle ținând-o de umeri și au intrat în compartiment. Mi-a recunoscut imediat vocea din cărțile citite și ascultate. I-am luat mâna, am așezat-o lângă mine și din clipa aceea s-a alicit cu tot sufletul. Sunt cam de o vârstă cu mama ei.

Lucia avea atunci treizeci de ani și era foarte timidă. Abia rostea câte un cuvânt, încet, ținea capul plecat și zâmbea rar. Ieșise dintr-odată din izolarea ei și descoperise un grup de oameni, nevăzători și văzători, care se bucurau și își manifestau bucuria în părtășie cu Isus Hristos și între ei, în jurul Cuvântului lui Dumnezeu.

În anul 2003, la Șelimbăr, învățând 1 și 2 Împărați din Biblie, Lucia a fost și ea născută din nou.

Stăteam de vorbă seara în cameră, uneori până noaptea târziu, despre noi, despre viețile și familiile noastre, despre cum a lucrat Domnul Isus în viața mea și, într-o seară a început să plângă și să spună: “Eu nu am ce aveți voi…”, “nu sunt aşa…”.

Am luat-o în brațe și am îngenuncheat împreună: “Spune-i Domnului Isus ce-ți lipsește.” Și am plâns împreună.

Dimineață am dus-o de mână la fratele Beni: “Lucia s-a întors!” Dânsul ne-a luat deoparte și a vorbit puțin cu noi. Țin minte că a zis: “Nu ştiu ce ţi-a spus Rodica despre Domnul Isus, dar e bine. Și tocmai la un studiu biblic mai greu ai nimerit între noi…”

Acum zâmbesc, dar atunci nu știam prea multe despre Lucia. Ea citea demult Scriptura în Braille și o citea cursiv, cu meditație asupra Cuvântului, asculta casete, apoi Radio-uri creștine și apoi CD-uri. Asculta cărți citite.

Într-un cuvânt, Lucia era și a rămas una dintre cele mai bune cititoare printre nevăzători. Peste ani avea să-mi spună că asupra ei avusese impacte în mod deosebit o carte citită de mine: Activizarea puterii Duhului Sfânt în viața ta, de Billy Graham.

Atunci, la Șelimbăr, ne sculam devreme, citeam din Scriptură cu voce tare, apoi Lucia citea în Braille, mă rugam, beam o cafea cu ea și ne plimbam desculță pe gazon, vorbind, până ce se trezeau ceilalți. Atât.

Când i-am cunoscut cămăruța în care stătea, în întuneric, cu roleta trasă jos, înconjurată cu păpuși și jucării din pluș, m-a durut inima. Stătea acolo ore întregi, gândind, ascultând radio sau casete și mângâind jucăriile. Izolare tristă!

lucia-2

Lucrase câțiva ani la masaje la policlinică, dar când am cunoscut-o eu nu ai lucra. Mai târziu am aflat că are talent muzical. Și-a luat o orgă și a luat lecții. Acum cântă frumos cu vocea și la orgă în biserică.

În general se lasă greu convinsă să cânte, așa că pentru mine era sărbătoare de câte ori o auzeam și o vedeam cu câtă bucurie și consacrare Îl lăuda pe Domnul.

Acum s-a deschis spre oameni, ia parte la concursuri pe teme biblice și de memorare a Scripturii – ultima dată, anul acesta, a venit la Oradea cu întreaga epistolă 1 Timotei memorată și a luat premiul II, concurând cu acei care văd.

Este o parteneră bună la studiu biblic, pentru că este mereu însetată de învățătura și trăirea Scripturii.

După întoarcerea Luciei la Dumnezeu, s-au întors și mama ei și sora ei, Maria, care este și ea nevăzătoare.

În 2003, la Șelimbăr, săptămâna se încheia ca de obicei cu Cina Domnului. Atunci am cerut voie fraților să o primi și pe Lucia cu noi și, spre bucuria mea, au acceptat, cu toate că ea nu era în că botezată. N-am să uit niciodată cu cât respect și teamă sfântă s-a apropiat Lucia de Trupul și Sângele Mântuitorului nostru. Tremura din cap până în picioare până când a simțit și ea cum o învăluia dragostea Domnului Isus Hristos.

Lucia este porumbița lui Isus, preaiubita Lui cu păr bălai și voce de aur. Eu așa o văd. Lucia, deși nevăzătoare, este ea însăși o poezie minunată., creată de Cel ce o cunoaște mai bine decât oricine și, mai presus de toate, Lucia luminează cu Lumina Lui.

Cu Tine nici întunericul nu va rămâne-ntunecos
Neprihănirea va domni când vei rosti din nou: Să fie!
Atunci doar Tu vei fi în toate Împăratul meu frumos
Lumină veșnică, să umpli tot ce ai creat cu bucurie
Îți mulțumesc din toată inima, Lumină vie!

Reclame
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s