Sărbătoarea Corturilor sau Cum au ajuns pocăiţii în secolul XXI – Alin Cristea

Anul 2016 este deja un an special pentru istoria (postdecembristă a) evanghelicilor români. În sfîrșit, s-ar putea zice, au intrat în secolul XXI. Și asta nu datorită lor. Sau, mai exact, în ciuda ghetoizării lor, pocăiții români au fost luați pe sus de mersul istoriei.

Pentru prima oară în cultura română, un roman de o asemenea anvergură – Sărbătoarea Corturilor, 475 de pagini, apărut la Polirom -, are ca fundal pocăiții (într-un mod mult mai consistent decît romanul lui Dan Lungu – Cum să uiți o femeie).

Apariția lui coincide cu o conexiune nesperată care s-a realizat anul acesta între societatea românească și ghetoul evanghelic o dată cu Cazul Bodnariu.

Acestor două momente li se poate adăuga și prezența Laurei Bretan în competiția „Românii au talent” (pe care a cîştigat-o) și „Americanii au talent” (unde a ajuns în finală).

În perioada postdecembristă, două cărți sînt de o importanță colosală prin referințele la segmentul social-cultural neoprotestant:

1) Politica regimului Antonescu față de cultele neoprotestante. Documente (Polirom, 2013) – 936 de pagini cu 513 de documente, dintre care circa 160 se refera direct la baptisti, iar alte 180 de documente sint in legatura cu toate cele trei culte neoprotestante – adventisti, baptisti, crestini dupa Evanghelie.

Vezi:

Anul confesional 2013 (1): Probabil cel mai încurajator eveniment editorial…

2) A doua carte este acest roman – Sărbătoarea Corturilor

Romanul are 4 părți:

1. Nume de cod Luther
2. Tăierea împrejur
3. Sindromul Ierusalim
4. Cortul Întoarcerii

Se găsesc referințe (și clișee), mai ales în prima parte, de felul: baptiști, penticostali, adventiști, pocăiți, neoprotestanți, Împuternicitul Cultelor, biserică, sinagogă, evrei, libertate religioasă, fanfară („Cîntați Cezarului ce-i al Cezarului și lui Dumnezeu ce-i al lui Dumnezeu”), V.V. Moisescu și moisiștii, vorbirea în limbi etc.

Capitolele din care sînt formate cel patru părți conțin, pe lîngă numeroasele informații utile, un umor bun și se încheie rotund.

Dănuţ Mănăstireanu: „Este un text de (pseudo)ficţiune despre ‘mişcarea treziţilor’ din România. Cei cărora numele Jan Gligor le spune ceva, ştiu la ce mă refer. Celorlalţi le las neatinsă surpriza. Eu unul abia aştept să citesc această carte, la care autorul lucrează de mai mulţi ani. Alături de cartea lui Dan Lungu, ‘Cum să uiţi o femeie’ şi de ‘Sectanţii’ lui Vasile Ernu, aceasta este a treia carte din literatura românească de ficţiune sau pseudoficţiune) care îşi plasează acţiunea în spaţiul marginal al comunităţilor evanghelice (numite la noi, din ignoranţă, şi ‘neoprotestante’).”

Iată prezentarea de pe site-ul editurii Polirom:

In Romania anilor 1980, membrii unui grup coral specializat in cintari bisericesti cauta sa scape din robia unor confesiuni care nu-i multumesc, in incercarea de a descoperi adevarata credinta. Apartinind initial cultului baptist, trec la penticostali, apoi la adventisti, iar in cele din urma se circumcid si se convertesc la iudaism. Astfel ajung sa emigreze in Israel, unde fiecare se descurca cum poate. Insa Jac, Corneliu si Beni, cei trei conducatori si ultimii reprezentanti ai grupului, nu isi gasesc nici aici linistea sufleteasca: Beni ajunge sa imbratiseze doctrina mesianica, devenind rabin, in vreme ce Jac si Corneliu se intorc dupa 1990 in Romania, unde pun bazele unui cult iudeo-crestin, „Sarbatoarea Corturilor”, convinsi fiind, dupa ani de peregrinari, de un singur lucru: „Nu conteaza daca ratacim sau nu. Dumnezeu ne va gasi oriunde Il cautam”.

Sarbatoarea Corturilor descrie o experienta radicala a alteritatii ca identitate gasita, asumata si iarasi pierduta. Cum sa-ti construiesti, cu alte cuvinte, propria fiinta, propriile adincimi spirituale sacrificindu-ti (inclusiv prin suferinta fizica) datele banale, comune, concrete ale existentei. Personajele lui Ioan T. Morar sint niste iluminati profunzi si naivi totodata, straini si familiari, de aici si de acolo, care absorb crestineste litera si spiritul religiei iudaice. Romanul propune o modalitate inedita a eternei lupte dintre Bine si Rau (acesta din urma avind chipul concret al institutiei represive a comunismului, Securitatea, al delatiunii, al tradarii, al urii si santajului, dar si al demonilor interiori, ai neasezarii omului in lume), dintre trairea religioasa si cea profana. Ioan T. Morar a scris cea mai buna carte a sa de pina acum, o tulburatoare analiza cu o miza neobisnuit de inalta – un exceptional roman al marturisirilor care mintuiesc.” (Mircea Mihaies)

Vezi 10 citate din roman: Sărbătoarea Corturilor

Articole despre romanul Sărbătoarea Corturilor

Ghiţă Mocan: Căl(c)ătorul în ale credinței: un itinerar (România Evanghelică)

„Scriitura este dinamică, umorul de bună calitate și ideile dozate corespunzător. E un roman care te pune pe gânduri pe multe paliere, iar Corneliu îți trezește ba indignare, ba compasiune. Autorul dovedește o bună cunoaștere a vieții neoprotestantismului românesc, ceea ce face asigură unicitatea acestui roman.”

Teofil Stanciu: Sărbătoarea Corturilor, de Ioan T. Morar (România Evanghelică)

„Baptiștii, penticostalii și adventiștii români („pocăiții”) au motive să citească această carte, dar și să-i mulțumească autorului pentru că îi aduce în prim-planul cultural într-o lumină binevoitoare. […] Nu doar că surprinde elemente de atmosferă din anii comunismului din bisericile (neo)protestante, dar cunoaște jargonul, cunoaște dedesubturi, știe care sunt rânduielile, știe care sunt diferențele de interpretare dintre baptiști și penticostali, poate urmări un traseu teologic al personajelor – chiar dacă nu neapărat foarte detaliat.”

Marius Mihenț: Împotriva comodității (România literară)

„Dincolo de căutarea spirituală, de identitate şi revelaţie, Ioan T. Morar scrie numeroase pagini incitante despre relaţiile de putere. […] Sărbătorea corturilor este mărturia unui paradis derizoriu redecorat cu inocenţa unor rebeli indecişi. Un roman dens, labirintic, în care mirajul credinţei îl întrece pe cel al istoriei.”

Cristina Chevereșan: Drumeții credinței (Orizont)

„Ceea ce frapează atât în timpul lecturii, cât și privind înapoi, e aparenta simplitate, stilul direct, lipsit de ornamente, adaptat setului de actori, care îmbracă un epic a cărui complexitate depășește așteptările. Umorul, ironia, anedocticul, replicile-sentință și dialogurile memorabile se brodează în marginea unei scrieri sobre ca și conținut.”

Dan Romaşcanu: Carte: Ioan T. Morar – Sarbatoarea corturilor (Blog)

„Talentul de portretist al lui Ioan T. Morar este incontestabil…”

Criticile bloggerului din articol sînt infirmate de autor astfel: „Omul recunoaşte că nu a înţeles toată cartea şi că nu-l interesează credinţa. Şi dacă nu a înţeles, cîrcoteşte. Înainte de a publica romanul l-am dat spre lectură unor oameni din Israel, unul întors, altul care e acolo. Şi mi-au spus că au recunoscut atmosfera, tipologia umană. Plus că eu am fost de patru ori în israel. :)”

Interviuri

LaPunkt

„„Sărbătoarea Corturilor” este un roman care-și trage din Biblie multă substanță, personajele sînt niște credincioși care rătăcesc în funcție de interpretări momentane ale textului sacru.”

Formula AS

„E un roman în care se vor regăsi, cu si­­guranţă, toţi cei care au avut căutări în zona spi­ri­tuală.”

BookHub

„Este un roman despre credință și erezie, despre fragilitatea credinței, despre prietenie. Apoi, despre statutul de minoritar, despre persecuțiile religioase și, apoi, da, despre turnătorie.”

Weekend Adevărul

„Dacă pentru mulţi călătoria este mai importantă decât destinaţia, poate că, într-o oarecare măsură, căutarea lui Dumnezeu este mai spectaculoasă decât găsirea lui. Şi dacă vom primi răspuns, şi dacă nu vom primi, asta se va întâmpla mult prea târziu ca să mai facem ceva.”

POZE de la lansare

Arad
Oradea
Bucureşti

Publicitate
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Sărbătoarea Corturilor sau Cum au ajuns pocăiţii în secolul XXI – Alin Cristea

  1. Am citit pe nerasuflate cartea.Pana am terminat-o de citit,aproape n-am lasat-o din maini.Am recunoscut multe din personajele descrise in romanul ”Sarbatoarea Corturilor” de Ioan T. Morar.In calatoria mea sprituala din anii tineretii timpurii m-au dus pasii prin bisericile si locurile pe unde au ajuns,in calatoria lor spirituala „trezitii” sau”janistii” cum le mai spuneau unii evanghelici aradeni.Sega,Bujac,Micalaca si mai ales Gai,locuri incarcate de amintiri care nu trec si,nolens-volens,care mi-au marcat copilaria,adolescenta si de ce nu,viata.Un demers necesar.util dar si o carte uluitoare.Multumesc Ioan T Morar!
    PS.Nu demult m-am intalnit in Cartierul Functionarilor cu domnul Morar senior care este si pacientul sotiei mele.Mi-a produs un sentiment uluitor.Mai putin si amintirile care mai traiesc se duc intr-o lume mai buna,iar cea in care traim devine tot mai saraca,Odata, in „Marele Dincolo” cum eticheta Ioan Mihalas eternitatea,ne vom reintalni.Parca mi-e tot mai dor…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s